Un subiect viral, în special pentru absolvenții gimnaziilor și părinții lor, care a devenit nucleul unor dezbateri și articole, ce au invadat mass-media și spațiul online de pe la sfârșitul anului 2023, este cel despre posibilitatea de a fi introduse camerele de supraveghere și la evaluarea națională 2024, adică la examenele de clasa a 9-a. Această noutate a stârnit un rând de nemulțumiri deoarece elevii gimnaziilor nu se așteptau la o așa schimbare și nu credeau că „îi va pocni norocul” în clasa a 9-a, fiind pregătiți moral de această inovație doar în viitorul îndepărtat, adică acela în care vor susține examenele de bacalaureat.
Inițial, se trâmbița, cu fermă convingere, că absolvenții gimnaziilor vor scrie testele de examen sub „ochiul” camerelor, iar tot felul de publicații autohtone ridicau sperietori care mai de care, creând o teroare în rândul celor ce li se atribuise titlul de „absolvent 2024”. Este evident, că fiind un subiect de interes, cu numeroase tag-uri și vizualizări, a atras în jurul său tot felul de oameni cărora nu le prea păsa că dezinformează ori stresează mai tare elevii gimnaziilor și părinții acestora, căci scopul lor era să prindă unda de hype și să tragă foloase.
În acest articol, intenționăm să demitizăm tot felul de „povești” și să vă aducem informația veridică, transmisă de minister prin comunicatele și ordinele sale. De aceea, ne-am propus să cercetăm și să vedem ce a generat această avalanșă de informare și dezinformare.
Agitația dată a fost stârnită de un comunicat de presă al Ministerului Educației și Cercetării, în care ministrul Dan Perciun afirmase doar intenția de a introduce o modificare în monitorizarea procesului de desfășurare a examenelor de absolvire a gimnaziului. Totuși, a dramatiza este ceva specific uman (mai ales când ai public să te asculte și te simți influencer), de aceea am avut parte de un val de postări pe rețelele de socializare, publicații în mass-media și discuții aprinse pe chat-urile școlare, care amplificau stresul bieților elevi și mai ales pe cel al părinților acestora, care nu știau cum să intervină pentru a-și calma copiii.
Unii dintre voi veți fi mirați, întrebându-vă de ce oare atâta frică de o cameră de supraveghere? (Poate chiar va adăuga careva, în mintea sa, că cel care învață conștiincios, nu are a se teme de nimic.) Însă, vă întrebați astfel acum, când ați trecut prin anumite examene și etape ale vieții, dar pentru absolvenții gimnaziilor, această noutate echivalează cu o înăsprire a condițiilor de susținere a examenelor, cu o teamă în plus de a nu face cumva o mișcare greșită ce va fi fixată de camera de supraveghere și va fi interpretată neadecvat.
Vă imaginați câte motive de stres au acești elevi?
Pe lângă emoția generată de faptul că rezultatele acestor examene îi vor determina soarta de mai departe, nesiguranța în propriile competențe și cunoștințe, convingerea de propriul „noroc” de a da anume peste itemul pe care nu prea îl poate realiza, stresul de a scrie îngrijit și „nu care cumva de a face o liniuță pe foaie, care să fie considerată semn” , absolventul de gimnaziu trebuie să mai aibă în vedere că este urmărit de camera de supraveghere, sub care „Doamne ferește să facă vreo mișcare imprudentă ori să stea așa ca să pară că vrea să copieze de la coleg”.
Nu credeți că e cam mult pentru un copil de 16 ani?
Probabil așa a crezut și ministerul, care a declarat într-un comunicat ulterior, că introducerea camerelor de supraveghere la examenele de absolvire a gimnaziului va fi o prioritate pentru anul 2025, dacă în 2024 vor fi atestate încălcări ale regulamentului ori tentative de fraudare. Dan Perciun a specificat că această măsură de supraveghere devine o necesitate deoarece, în urma rapoartelor realizate în baza sesiunilor de examene din 2023, s-a depistat că metodologia actuală de desfășurare a examenelor de absolvire a gimnaziului este imperfectă, cu goluri și probleme, că sunt înregistrate discrepanțe impresionante între mediile elevilor și notele obținute în urma examenelor. Ministrul a menționat că măsurile propuse au scopul de a „asigura integritatea în sistemul educațional. Copiii merg la școală nu numai pentru a învăța și a căpăta anumite competențe dar, în același timp, pentru a însuși anumite valori.