10 mituri despre BAC

Dacă ești absolvent în 2024, simți deja teroarea pe care o împrăștie sintagma „examenul de bacalaureat” și ai senzația că acest „zmeu cu trei capete” deja îți suflă în ceafă. Negativismul dat vine de la lipsa de informare, de la faptul că în mintea ta sunt foarte multe mituri despre bacalaureat.

În acest articol ne propunem nu doar să te calmăm, ci și să demitizăm „poveștile” cu care sunt speriați ori mințiți absolvenții an de an.

Primul mit pe care îl desființăm este că examenul de bacalaureat este cel mai important examen din viața ta. Evident că nu este așa, deoarece BAC-ul e doar o etapă, trecând prin care tu vezi cantitatea și calitatea competențelor tale la o disciplină ori alta. Acest mit a apărut datorită părinților și profesorilor, care încearcă să responsabilizeze adolescenții „dobă” de carte și de pregătiri. Iar dacă mergi la facultate, te vei convinge că examenul de bacalaureat a fost un fel de trailer la ceea ce studenții numesc sesiune.

Un alt mit este că BAC-ul arată dacă te vei descurca mai departe ori nu. Fie că este vorba despre facultatea la care vrei să aplici, fie că abordezi din această perspectivă viața, la general, oricum nu este valabilă judecata dată, căci nu poți face concluzii despre performanțele tale reieșind doar dintr-un test în care demonstrezi cunoașterea unor teme, pe care le poți sau NU întâlni la facultate ori în viață. Deci, nu este corect să judecăm soarta unui om după câteva exerciții, pe care, apropo, le scrii cam stresat.

Tot mit este convingerea că, pregătindu-te de bacalaureat, trebuie să înveți mult pe de rost. „Tocitul” nu îți garantează succesul deoarece examenul nu este un recital, ci aplicare în practică a unor cunoștințe, deci se evaluează nu cât știi, ci cum aplici ceea ce știi.

Mitul următor este unul de-a dreptul discriminator fiind că mulți sunt ferm convinși că profilul umanist trebuie să opteze pentru discipline umaniste la examenul la alegere, iar de matematică, informatică și chimie trebuie să fugă ca de ciumă. Sperăm că vă dați seama de faptul că este o aberație, căci matematica, de exemplu, pentru umaniști este mult mai simplă decât pentru profilul real, iar dacă o cunoști și ai rezultate bune la aceast obiect, atunci alege-l cu încredere.

La fel de popular este și mitul că cei care verifică examenele de bacalaureat sunt niște „căutători de greșeli”, niște „monștri”, care au misiunea de a te depuncta, de a-ți strica viața și de a nu te lăsa la facultate. Numai nu spune că și tu crezi așa! Este evident că membrii comisiei de verificare sunt, în primul rând, oameni, niște profesori, care evaluează lucrarea ta conform unui barem unic, în care punctele pentru itemi sunt distribuite în dependență de ceea ce trebuia tu să faci la fiecare item. Verificatorul doar confruntă ce ai scris tu, cu ceea ce trebuia să scrii și îți pune puncte pentru ce ai făcut.
Un mit ce ne-a stârnit curiozitatea este cel legat de faptul că istoria și geografia sunt considerate examenele cel mai ușor de susținut, deoarece îți oferă posibilitatea să te consulți cu Atlasul ori sursele, din care poți scrie direct rezolvarea la itemi. Poate că îți oferă un surplus de siguranță Atlasul ori documentele istorice, dar nicidecum în ele nu gășesti examenul rezolvat, pentru că la BAC tu nu ai doar de copiat date din aceste surse de documentare, ci ai de lucrat cu noțiuni și teme pe care trebuie să le cunoști, ești pus în situația în care trebuie să poți analiza și determina cauzalitatea unui fenomen/ proces geografic/ eveniment istoric, de a face anumite estimări/ retrospective, de a sintetiza o informație etc.

Tot în categoria miturilor intră și ideea că notele de la bacalaureat îți indică la ce specialitate să aplici ori nu, când mergi la facultate. Să nu uităm că nota este doar o notă, un indice de moment al competențelor tale la aceste discipline, pe care nu trebuie să-l lași să-ți taie aripile ori să te priveze de profesia pe care ți-o dorești. Diploma de bacalaureat este o cheie universală cu care poți deschide ușa oricărei universități, iar notele din ea sunt niște criterii după care mergi la buget ori contract, după care îți creionezi posibilele domenii de specialitate, în care te vei simți mai încrezut. Chiar dacă ai o notă mică la o disciplină esențială pentru viitoarea ta specialitate, nu este cazul să renunți, căci orice se învață, dacă îți dorești cu adevărat. Ursul a învățat să meargă pe bicicletă, iar tu oare nu poți învăța puțină matematică ori chimie?

Referitor la învățare este și mitul că la examenul de bacalaureat itemii reflectă tot ce ai învățat în anii de liceu. Este greșit total, deoarece nu poate un test preconizat pentru 3 ore să evalueze toată materia din 3 ani. Un exemplu, în acest sens, este examenul de bacalaureat la chimie, care se referă, în proporție de 70%, la chimia anorganică și doar 30 % la celelalte teme. Alt exemplu poate fi BAC-ul la limba și literatura română, în care ai itemi legați de interpretarea textului literar, scrierea funcțională și eseul structurat, omițându-se astfel mai mult de 60% din ceea ce ai făcut în anii de liceu, iar lista poate continua.

Următorul mit, pe care îl desființăm, este unul de-a dreptul fantastic, căci cei care cred că este suficient să repeți cu o lună înainte de BAC materia și ești pregătit, probabil au puteri supranaturale. Practica noastră arată că elevii care au început pregătirea de bacalaureat nu mai târziu de un an dinaintea susținerii au rezultate mult mai bune decât cei care s-au pregătit cu câteva luni înainte de examen. Programa pentru examenul național de bacalaureat este destul de amplă, iar exersarea itemilor prevăzuți de aceasta cere mult timp, care se face și mai mult atunci când elevul are cunoștințe sumare și un nivel redus al competențelor solicitate de disciplinele în cauză.

Lista noastră o încheie un mit pe care l-am calificat în seria „efectelor placebo” și care este atât cu impact pozitiv, cât și negativ, căci poate reduce ori mări stresul elevului legat de nota la bacalaureat. Este vorba despre ideea că nota medie la disciplina de bacalaureat „îți prezice” nota la examen, adică dacă ai 10 la istorie, atunci BAC-ul la istorie îl scrii pe 10 și, respectiv, dacă ai 5 la disciplină, ai 5 și la bacalaureat. Dacă pe cei cu 10 și 9 această idee îi liniștește, atunci pe cei cu 5 și 6 – îi panichează serios. Totuși, nu vă amăgiți, căci ceea ce faceți la lecții nu este mereu legat direct de examenul de bacalaureat. Am spus și mai sus că acesta reflectă doar o parte din materia studiată și un număr anumit de teme, pe care, se poate întâmpla, să le știi foarte bine ori să nu le știi deloc. Așa că nu te relaxa prea tare, dacă ai 10 la disciplină, și pregătește-te de examen, iar dacă ai 5, nu te pune pe bocit, ci pune-te pe carte, căci nu este totul pierdut.

A, și nu mai crede în mituri, ci crede în tine!
Made on
Tilda